Pătarea neagră a trandafirului

http://www.uky.edu/

Încă nu se sfârşise vara că două tufe enorme şi foarte frumoase de trandafir din grădină au rămas fără frunze. Prins mereu cu alte treburi am trecut ca orbul pe lângă ei până când într-o zi soţia mi-a spus. Dragă, tu vezi că trandafirii nu mai au frunze ? Cred că au murit. Disperat, m-am dus la una dintre tufe şi am început să o studiez cu atenţie. Ce-i drept nu prea mai aveam ce studia. Dar, pe cele vreo câteva frunze care mai rămăseseră se distingeau cu claritate nişte pete aproximativ circulare de culoare neagră. Totodată, frunza prezenta zone îngălbenite şi veştejite de culoare maro.

Am început să mă documentez pe web, bineânţeles pe mai multe site-uri de limba română. De aici am aflat că este o boală destul de comună la trandafiri, produsă de o ciupercă "Diplocarpon rosae". Boala este tratabilă, dar când am ajuns la tratamente am constatat cu groază că trebuie aplicate pe timpul vegetaţiei produse ca "Systane , Shavit 0,25%, Mirage 0,25%, Folpan 0,15%, Polyram 0,2% , Dithane 0,2%, Bravo 0,25%. şi că în soluţia de tratat se adauga un adeziv (Nu-Film 0,05%)"(http://www.gazetadeagricultura.info/plante/protectia-plantelor/601-tratamente-fitosanitare/boli-si-daunatori/385-bolile-trandafirului.html). Drept să vă spun, nu voi înţelege niciodată de ce există atâtea produse fitosanitare cu destinaţie identică. De asemenea, nu înţeleg din ce cauză nu ar exista şi tratamente mai puţin costisitoare, acum când conversia leu-euro sau dolar le face pe toate atât de scumpe. Pe urmă, cred că în discuţie ar putea intra şi aspectul ecologic. De ce să nu utilizăm produsele cele mai puţin nocive, atât, pentru plante, cât şi pentru prietenii plantelor.


Luând în seamă şi aceste consideraţii am început să cercetez site-uri web străine. Am descoperit un site http://www.rosemagazine.com/articles02/pages/blackspot.asp care părea să corespundă principiilor mele şi din acesta voi expune câteva opinii şi tratamente.


"Când încă arbuştii de trandafir sunt încă primăvara devreme în adormire, ei trebuie stropiţi cu un strat subţire de sulf muiabil. Sulful este o substanţă care şi-a câştigat de secole dreptul de a fi admis în reţetarul fitosanitar. Stropirile cu sulf muiabil se repetă deoarece, ploaia spală pelicula fină depusă pe trunchi şi frunze. Pentru cine preferă grădinăritul organic mai sunt încă două soluţii: 1) se dizolvă o linguriţă de bicarbonat de sodiu alimentar într-un sfert de litru de apă, în soluţie adîugându-se şi câteva picături de săpun lichid neutru; se stropeşsc frunzele cu soluţia respectivă; 2) se prepară un ceai fertilizant din 4,4 decimetri cubi (cca 4,5 litri) de gunoi de grajd în 19 litri de apă se amestecă şi se lasă într-un loc călduţ să dospească timp de trei zile. Pe urmă, se filtrează şi cu soluţia obţinută se stropesc frunzele.

În articolul citit de mine nu se specifică proporţia de sulf muiabil în soluţie, dar am descoperit un site http://www.ehow.com/how_8410112_wettable-sulfur-directions.html. care ne oferă proporţia exactă, anume 2,72 kg la 378,5 litri de apă ceea ce este echivalent cu cca 0,7%., adică 7 grame la 1 litru de apă. Ca un bonus, putem afla că pentru dezinfectarea terenului înierbat prin care se găsesc căpuşe poate fi folosită o soluţie de stropit din 0,9 kg sulf muiabil şi atâta apă cât să acopere 92,9 metri pătraţi. Tot acest produs poate fi folosit pentru dezinfectarea şi deparazitarea fermelor ori coteţelor de păsări.

Unde găsim sulf muiabil ? Evident, la fitofarmacii, uneori însă poartă alt nume comercial.